DREPTUL LA MOSTENIRE AL DESCENDENTILOR
Notiunea de “descendenti” in acceptiunea legii
Drepturile succesorale ale descendentilor sunt prevazute de art. 975 NCC.In categoria descendentilor se includ copiii defunctului si urmasii acestora, la nesfarsit, intrucat vocatia succesorala a acestora este astfel reglementata atat prin prevederile articolului cadru 975 NCC cat si prin cele ale art. 963 alin 2 NCC. Prin urmare, descendentii vor avea dreptul sa-l mosteneasca pe defunct indiferent de gradul de rudenie, pana la ultimul din aceasta clasa ca indeplineste conditiile generale pentru a mosteni.
In aplicarea prevederilor art 448 NCC, nu exista nici o diferenta dupa cum descendentii sunt din casatorie sau din afara casatoriei, legea stabilind o egalitate totala a acestora fata de autorul mostenirii. Acelasi raport de egalitate va exista si intre descendentii proveniti din rudenia fireasca cat si din cea civila, respectiv din adoptie . In categoria descendentilor se vor include asadar, fara nici o deosebire, copiii , nepotii sau stranepotii firesti ai defunctului cat si copiii adoptati de defunct impreuna cu descendentii lor. Odata incheiata adoptia, adoptatul va pierde orice legatura cu parintii sai firesti si va deveni ruda numai cu adoptatorul. Ca urmare, adoptatul il va mosteni pe adoptator intocmai ca si copilul firesc, descendentii sai avand acelasi statut ca orice alti descendenti provenind din copiii defunctului. Asadar, vocatia concreta la mostenire a descendentilor o vom aprecia prin prisma tuturor aspectelor legate de aceasta, pe care le-am discutat anterior, in capitolele privind conditiile cerute pentru a mosteni.
Acelasi statut legal il au si copiii rezultati in urma reproducerii umane asistate medical cu tert donator, acestia dobandind acelasi statut legal ca si copiii firesti ai defunctului. Art. 441 NCC prevede expres ca prin efectuarea acestui procedeu medical nu se determina nici o legatura de filiatie intre copil si donator, prin urmare descendentul va avea fata de tatal care a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator aceleasi drepturi si obligatii ca si cum ar rezulta din filiatia fireasca.
Modul in care opereaza chemarea la mostenire a descendentilor
1.Clasa descendentilor reprezinta prima clasa de mostenitori legali si, in virtutea principiului stabilit de art 964 NCC, vin la mostenire cu prioritate, inaintea tuturor celorlalte clase de mostenitori.
Numai in cazul in care nu exista descendenti, indiferent de grad, sau in cazul in care acestia nu pot veni sau nu doresc sa vina la mostenire, vor fi chemate sa culeaga patrimoniul defunctului rudele apartinand celorlalte clase. Atragem atentia asupra faptului ca, pentru a considera ca inexistenta clasa descendentilor, este necesar sa analizam toti descendentii, in ordinea gradului de rudenie, nu numai pe cei de gradul 1. Astfel, daca acestia – respectiv copiii defunctului – sunt renuntatori sau nedemni, vor fi chemati la mostenire descendentii din gradele urmatoare, respectiv nepotii, stranepotii, pana la epuizarea tuturor celor care intrunesc conditiile legale pentru a putea mosteni. Numai dupa ce s-a procedat in acest mod, verificand posibilitatea de a mosteni a tuturor descendentilor, din toate gradele, se va putea trece la chemarea la mostenire a celorlalte clase stabilite prin lege .
2.Descendentii vin la mostenire in ordinea gradului de rudenie, astfel cum se stabileste expres de art 975 alin 2 NCC . Prin urmare, daca exista descendenti de gradul 1 care vin efectiv la mostenire, existenta unor descendenti de grade subsecvente nu are nici o relevanta. Mostenirea se va atribui catre gradele urmatoare – nepoti, stranepoti – numai in cazul in care nu exista mostenitori apartinand gradului 1. Mai trebuie sa precizam ca , in cazul cand descendentii de gradul 1 ( copiii defunctului ) nu vin la mostenire datorita faptului ca au renuntat la aceasta sau au fost dezmosteniti de catre defunct, descendentii apartinand gradului 2 ( nepotii defunctului ) vor fi chemati la mostenire in nume propriu, iar nu prin reprezentare, rezultatul practic al acestei consacrari juridice fiind impartirea mostenirii in mod egal, pe capete, iar nu pe tulpini. Singura exceptie a regulii proximitatii gradului de rudenie este reprezentarea, despre care vom vorbi mai jos si pe care o vom analiza amanuntit intr-un capitol separat.
3.Intre descendenti de acelasi grad, mostenirea se imparte in mod egal . Asadar, numarul descendentilor egali in grad va determina practic numarul de parti in care se va diviza mostenirea, acestea fiind obligatoriu egale intre ele. Deci, cand vin la mostenire in nume propriu, descendentii impart mostenirea in parti egale . Asa cum am mai spus, se va considera ca sunt chemati la mostenire in nume propiu si acei nepoti de fiu/fiica, veniti la mostenire ca urmare a renuntatii parintilor lor sau ca urmare a dezmostenirii acestora de catre defunct . Intrucat nu indeplinesc conditiile esentiale ale reprezentatii, respectiv de a fi decedati sau nedemni, succesibilii renuntatori si cei dezmosteniti nu pot avea calitatea de reprezentati si nu pot determina, in persoana descendentilor lor proprii, impartirea mostenirii pe tulpini .
Exceptia de la regulile pe care le-am mentionat la punctele anterioare, 2 si 3, respectiv reprezentarea, este reglementata de art 965-969 NCC. Ea este un beneficiu al legii, in temeiul caruia un descendent mai indepartat in grad (numit reprezentant) urca in drepturile ascendentului sau ( reprezentat ) pentru a culege partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost decedat sau nedemn fata de defunct la data deschiderii mostenirii . Ca urmare a acestei prevederi, este posibil ca la mostenirea unui defunct sa vina atat copiii acestuia cat si nepotii de fiu/fiica, prin reprezentarea parintilor lor, predecedati sau nedemni de a mosteni. Suntem astfel in prezenta unei exceptii de la regula proximitatii gradului de rudenie, intrucat vom avea ca mostenitori atat descendenti de gradul 1 ( copii ) cat si descendenti de gradul 2 ( nepoti ). Art. 975 alin 4 stabileste regula impartirii patrimoniului defunctului pe tulpina, atunci cand la mostenire se vine prin reprezentare. Numarul tulpinilor este dat de numarul descendentilor de gradul 1 care vin la mostenire, in nume propriu sau fiind reprezentati . Astfel, daca exista doi descendenti in viata, acceptanti ai mostenirii , si doi descendenti predecedati, care au la randul lor copii, mostenirea se va imparti in patru tulpini, descendentii in viata avand dreptul sa culeaga fiecare o parte intreaga, iar mostenitorii celor decedati, care vin la succesiune prin reprezentare, vor imparti , functie de numarul lor, tulpina ce s-ar fi cuvenit autorului lor pe care-l reprezinta . In urma reprezentarii, vom putea sa ne confruntam cu existenta unei exceptii si de la regula conform careia intre rude de grad egal, mostenirea se imparte in mod egal. Aceasta intrucat, daca un defunct a avut mai multi descendenti de gradul 1 ( copii ) care au decedat avand la randul lor un numar inegal de copii, fiecare tulpina cuvenita unui descendent se va imparti intre copiii acestuia. Prin urmare, va fi posibil ca la impartirea unei tulpini sa participe 2 reprezentanti ( respectiv nepoti ai defunctului), iar la impartirea unei alte tulpini sa participe 3 reprezentanti ( avand acceasi calitate de nepoti ai defunctului ). Astfel, descendenti de grad egal, respectiv gradul 2 ( nepoti de fiu/fiica) vor culege parti diferite din mostenire, ca urmare a faptului ca impartirea s-a facut pe tulpini.
4.Descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor. In acest caz, ei culeg partea ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor, conform regulilor stabilite de art 975 NCC , pe care le-am discutat mai sus.
5.In lipsa sotului supravietuitor, descendentii vin singuri la mostenire, culegand-o integral si impartind-o intre ei dupa regulile pe care le-am explicat anterior
6.Este posibil ca descendentii sa vina la mostenire in concurs cu una dintre clasele de mostenitori subsecvente, in situatia in care defunctul a dezmostenit intreaga clasa I de mostenitori, fara a lasa insa un legatar care sa culeaga cotitatea disponibila . In acest caz, descendentii isi vor culege rezerva la care au dreptul, iar pentru diferenta vor fi chemati la mostenire mostenitorii apartinand clasei subsecvente cu vocatie la mostenire. Daca exista si concursul sotului supravietuitor, acesta isi va lua partea sa de mostenire, descendentii vor primi rezerva, iar mostenitorii apartinand clasei urmatoare vor culege restul mostenirii.
7.Este deasemenea posibil ca descendentii de gradul 1, dezmosteniti de catre defunct ( in ipoteza in care acesta a lasat un testament prin care a dispus doar dezmostenirea copiilor ) sa vina la mostenire in concurs cu descendenti de gradul al doilea, care vor avea vocatie la mostenire in temeiul dreptului lor propriu, iar nu in virtutea reprezentarii. Prin urmare, in aceasta situatie, descendentii de gradul 1, dezmosteniti , vor avea dreptul sa primeasca rezerva la care legea ii indreptateste, iar descendentii lor, in calitate de nepoti de fiu/fiica, vor imparti in mod egal restul mostenirii, fiind considerati a veni la mostenire in nume propriu, iar nu in virtutea reprezentarii, care nu opereaza in cazul persoanelor aflate in viata, ci numai in privinta predecedatilor si a nedemnilor de a mosteni .
Cota de mostenire a descendentilor
In cazul in care vin singuri la mostenire, descendentii vor culege intreaga mostenire.
In cazul in care vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, descendentii vor culege 3/4 din mostenire, dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor. Aceasta cota se va imparti intre acestia conform regulilor stabilite, respectiv in mod egal, daca vin la mostenire in nume propriu, sau pe tulpini, daca vin la mostenire prin reprezentare .
Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor .
1. descendentii sunt mostenitori legali
Fac parte din categoria persoanelor care sunt chemate la mostenire in virtutea legii, aceasta punand la baza vocatiei lor succesorale legatura de rudenie cu defunctul.
2. descendentii sunt mostenitori rezervatari
Descendentii reprezinta una dintre categoriile de mostenitori legali pentru care sunt conferite o seama de avantaje, de natura sa-i privilegieze in raport de ceilalti mostenitori. Noul cod civil reglementeaza rezerva succesorala a descendentilor in mod egal si global, fara a mai face vreo distinctie functie de numarul descendentilor care vin la mostenire. Prevederile art 1088 NCC defineste rezerva ca fiind “jumatate din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal”. Astfel stand lucrurile, cred ca toate discutiile anterioare legate de rezerva descendentilor sunt desuete. Prin actuala reglementare se stabileste clar notiunea de rezerva ce se cuvine descendentilor, adica 1/2 din cota pe care ar fi putut-o primi in calitatea lor de mostenitori legali. Rezulta deci ca, indiferent de situatia concreta pe care o avem de analizat, rezerva descendentilor va fi de 1/2×3/4 adica 3/8, cota fixa ce se va imparti intre descendenti in mod egal.
Avem urmatoarele ipoteze :
a. Descendentii vin singuri la mostenire, fara a suporta concursul altor mostenitori legali : in aceasta situatie, rezerva lor va fi de 1/2 din intreaga masa succesorala, adica 1/2
b. Descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor : in aceasta situatie, rezerva lor va fi de 1/2 din 3/4, adica 3/8. Aceasta varianta necesita anumite discutii. Astfel, este lucru sigur faptul ca atat cota cat si rezerva sotului supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri. Cum se va calcula , insa, rezerva descendentilor ? Daca analizam dispozitia legala, constatam ca textul are o redactare simpla si precisa: “jumatate din cota succesorala care …..i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal “. Ori, in concursul cu sotul supravietuitor, dupa scaderea cotei acestuia, cota ramasa se atribuie descendentilor. Ea este o cota clara, de 3/4 din mostenire, calculata de legiuitor tot din intreaga masa succesorala (“culeg impreuna treisferturi din mostenire”). Prin urmare, vom fi obligati sa calculam rezerva cuvenita descendentilor din cota atribuita acestora ca mostenitori legali, adica din cele treisferturi ale mostenirii si, aplicand asupra acesteia cuantumul de 1/2 al rezervei vom determina o rezerva de 3/8 pentru descendenti, indiferent de numarul lor. Aceasta rezerva ramane neschimbata, ea nemaifiind influentata de alte aspecte cum ar fi cel al numarului de descendenti.
In cazul in care defunctul a facut liberalitati de natura sa oblige notarul la stabilirea rezervei atat a sotului supravietuitor cat si a descendentilor, calculul se va face dupa cum urmeaza : in primul rand se va calcula rezerva sotului supravietuitor, raportandu-ne la intreaga masa succesorala (1/2 x 1/4=1/8 ). In al doilea rand se va calcula rezerva descendentilor, dar raportandu-ne tot la intreaga masa succesorala ( 1/2 x 3/4 = 3/8 ). In al treilea rand vom aduna cele doua rezerve ( 1/8 + 3/8 = 4/8). Diferenta, adica 4/8 va reprezenta cotitatea disponibila de care defunctul a putut dispune prin liberalitati .
3. descendentii sunt mostenitori sezinari
Sezina este un alt beneficiu pe care legea il acorda descendentilor. In temeiul sau, acestia au posibilitatea de a primi stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral anterior emiterii certificatului de msotenitor. In acelasi timp, ei vor putea administra acest patrimoniu si vor putea exercita depturile si actiunile defunctului. Dreptul la sezina al descendentilor precum si continutul acestuia sunt stabilite prin dispozitiile art. 1125-1126 NCC
4. descendentii vin la mostenire atat in nume propriu cat si prin reprezentare
Este acesta un beneficiu pe care il au numai anumite categorii de mostenitori legali, descendentii aflandu-se printre ele. Astfel, pentru a acoperi nevoia de echitate intre descendentii unui defunct, in cazurile in care unul dintre acestia este impiedicat a mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a nedemnitatii, legea acorda beneficiul reprezentarii. Prin urmare, descendentii vor putea culege mostenirea defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se va imparti egal intre ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se va imparti pe tulpini.
5. descendentii datoreaza raportul donatiilor pe care le-au primit de la defunct, in timpul vietii acestuia, atunci cand vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor .
6. Reprezinta unul dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091 alin 4 NCC, conform careia, “instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere”. Este vorba de o prezumtie relativa, care functioneaza “pana la dovada contrara” si care este deasemenea ineficienta in cazul in care beneficiarii sai au consimtit la instrainare. In temeiul acestei prezumtii, categoriile de acte precizate de lege vor fi analizate ca si donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in tot ceea ce priveste procedura notariala a dezbaterii mostenirii.
7. Sunt, in virtutea prevederilor art. 1090 alin 2 NCC, beneficiarii diferentei dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor, atunci cand defunctul nu a dispus prin liberalitati de aceasta diferenta .
Aceasta caracteristica are o aplicabilitate limitata numai la situatia in care la mostenire vin descendenti altii decat cei comuni intre sotul supravietuitor si defunct. Din considerente de protectie a descendentilor, in asemenea cazuri cotitatea disponibila de care poate beneficia sotul supravietuitor este de maxim un sfert, si nu de o jumatate din masa succesorala ca de obicei. Diferenta dintre cele doua cotitati disponibile, cea ordinara si cea speciala, respectiv minim un sfert din mostenire, se va distribui, in lipsa de stipulatie contrara din partea defunctului, catre descendenti.